학술논문

Grosimea complexului intimă-media carotidian Şi vasodilataţia mediată de flux a arterei brahiale la pacienţii cu angină pectorală.
Document Type
Article
Source
Romanian Journal of Cardiology. Mar2010, Vol. 25 Issue 1, p1-7. 7p. 6 Charts, 2 Graphs.
Subject
*ATHEROSCLEROSIS
*CORONARY artery stenosis
*BRACHIAL artery
*CAROTID artery diseases
*ANGINA pectoris
*ANGIOGRAPHY
*ENDOTHELIUM diseases
*VASODILATION
*VASCULAR diseases
*BIOMARKERS
*DISEASE risk factors
Language
Romanian
ISSN
1220-658X
Abstract
Îngroşarea complexului intimӑ-media carotidian şi disfuncţia endotelialӑ exprimatӑ prin alterarea vasodilataţiei mediatӑ de flux la nivelul arterei brahiale sunt doi markeri surogat acceptaţi ai aterosclerozei. Datele din literaturӑ privind relaţia dintre ele sunt încӑ discordante. Scopul lucrӑrii - analiza grosimii complexului intimӑ-media carotidian (intima-media thickness - IMT) şi vasodilataţia mediatӑ de flux la nivelul arterei brahiale (flow mediated dilation - FMD) la pacienţii cu anginӑ pectoralӑ stabilӑ (AP), şi a relaţiei lor cu unii markeri biochimici ai aterosclerozei. Material şi Metoda - Au fost studiaţi 66 pacienţi cu anginӑ pectoralӑ (40 bӑrbaţi, vârsta medie 59,9 ± 8,6 ani) şi un grup martor de 26 subiecţi normali, fӑrӑ factori de risc cardiovascular (11 bӑrbaţi, vârsta medie 53,7 ± 13,3 ani). S-au determinat IMT şi FMD şi s-a analizat relaţia lor cu prezenţa şi severitatea aterosclerozei coronariene determinatӑ angiografic, precum şi cu fibrinogenul (Fbg), proteina C reactivӑ (PCR), factorul von Willebrand (FVW) şi interleukina 18 (IL 18) Willebrand factor. Rezultate - Grosimea IMT la pacienţii cu anginӑ pectoralӑ a fost de 0,9±0,2 mm, faţӑ de 0,6±0,1 mm la grupul martor (p<0,0001). FMD la pacienţii cu AP a fost 7,3±2,2% iar la grupul martor 10,7±4,9% (p<0,0001). IMT a fost semnificativ mai mic la pacienţii cu leziuni unicoronariene (0,82±0,30 mm) faţӑ de cei cu leziuni bicoronariene (0,95±0,20 mm; p = 0,03) şi faţӑ de cei cu leziuni tricoronariene (1,02±0,10 mm p=0,02). De asemenea scӑderea FMD a fost semnificativ mai mare la pacienţii cu leziuni bicoronariene (6,6±1,6%) şi tricoronariene (5,89 ± 1,9%) faţӑ de cei cu leziuni monocoronariene (8.9±2.2%) (p < 0,0001 şi respectiv p=0,0003). La pacienţii cu anginӑ pectoralӑ am gӑsit o corelaţie negativӑ slabӑ dar semnificativӑ statistic între FMD şi IMT (r = -0,25; p=0,03). Nu am gӑsit nicio corelaţie între cei doi parametri la grupul martor. Nu s-a gӑsit nicio corelaţie între IMT şi markerii biochimici ai aterosclerozei. Pentru FMD s-a gӑsit o corelaţie semnificativӑ cu fibrinogenul (p=0,04), şi pentru interleukina 18 (p=0,02), dar nu şi cu proteina C reactivӑ sau factorul von Willebrand. Concluzii - Atât IMT cât şi FMD sunt corelate cu prezenţa şi extensia leziunilor coronariene, între ele existând o corelaţie negativӑ semnificativӑ. Disfuncţia endotelialӑ este factorul care stӑ la baza atât a aterogenezei cât şi a remodelӑrii vasculare reprezentatӑ de îngroşarea peretelui carotidian, reprezentând posibila legӑturӑ între cele douӑ procese. [ABSTRACT FROM AUTHOR]