부산대학교 도서관

Boala Kawasaki este un diagnostic provocator chiar și în formele tipice de prezentare. Caracteristicile bolii sunt reprezentate de febra prelungită, semne specific mucocutanate și dilatații ale arterelor coronare ca expresie a vasculitei de cauză necunoscută care afectează arterele medii. Boala Kawasaki-like (asemănătoare bolii Kawasaki) a apărut ca o variantă a sindromului inflamator multisistemic pediatric (PMIS) asociat cu infecția COVID-19. Prezentăm cazul unui pacient de sex masculin, în vârstă de 1 an și 9 luni care s-a prezentat cu febră, scaune semilegate, vărsături, edem facial și hepatomegalie care a fost transferat în spitalul nostru cu suspiciunea de miocardită acută în urma evaluării clinice, a markerilor biologici și a evaluării cardiace cu disfuncție sistolică. La câteva zile de la prezentare a apărut dilatarea arterei coronare. Treptat, s-a dezvoltat un sindrom inflamator multisistemic pediatric (PMIS), dar fără markeri pozitivi pentru infecția COVID-19, care au rămas negativi (atât antigenul, cât și anticorpii). În fața tuturor elementelor PMIS, cu excepția dovedirii infecției SARS-CoV-2, am concluzionat în favoarea unei boli Kawasaki atipică cu elemente PMIS. Însă dezbaterea dintre criteriile de diagnostic britanice și americane ale PMIS se învârte în jurul demonstrării infecției, trecute sau prezente, făcând unele cazuri dificil de diagnosticat. În această afluență mare a bolii Kawasaki-like, cu elemente asociate de miocardită și sindrom inflamator multisistemic, este din ce în ce mai dificil să se stabilească un diagnostic clar. În timp ce diagnosticul pare complex, tratamentul curativ merge în aceeași direcție - imunoglobulină, tratament imunosupresor, tratament inotrop și antiagregant sau anticoagulant. [ABSTRACT FROM AUTHOR]